Am scos capul din mocirla.Imi curge si fardul care se prelinge sub lacrima neputintei.Totul e confuz.Cand viata e urata, apasatoare sau nepasatoare, inchid televizorul iar telecomnda imi da impresia naiva ca butonul rosu poate opri timpul in loc si poate stopa toate nenorocirile din tara asta.
Ma detasez si ma relaxez.....
“Iubim”..., se numeste trilogia care ma trezeste.Care imi straneste emotie.
Imi declanseaza curiozitati pe care trebuie sa mi le alin.
“Viaţa fiecăruia dintre noi. Viaţa aceasta în care iubim. Torturaţi de griji şi nelinişti, iubim. Cu simţurile zdrobite şi sufletul vraişte, iubim. Înălţaţi la stele şi prăbuşiţi în noroi, iubim. Egoişti, cu inima scrijelită de patimi şi gelozie, iubim. Viaţa arată adesea mult mai prost decât literatura. Iubim.”
Octav Dessila
