Numai cine ajunge la Balcic, intelege de ce regina Maria a tinut neaparat ca inima sa sa ramana acolo, la malul Marii Negre, in castelul in care si-a trait ultimii ani din viata.
Popasul in istorie mi-a adus o mare bucurie; exact ca atunci cand un copil isi primeste, dupa multe insistente, jucaria preferata.
Cand m-am retras din gradina superba a castelului,am mai privit inca o data marea si ma gandeam, cu invidie, recunosc, la norocul pe care il au cei cu "sange albastru", intrucat isi pot alege locul de odihna al inimii...
Cei care stiu sa asculte povestea uneor valuri triste, de la capatul scarilor vechi, cu miros de istorie zbuciumata, pot afla lucruri pe care istoria le-a ascuns acolo, departe de cei care nu stiu sa-si aprecieze valorile trecutului.Si bine a facut.
Daca ai putea sa alegi un loc special in care inima sa ti se odihneasca pe vecie, unde ar trebui sa te caut?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu